Care a fost prezenţa la alegerile prezidenţiale din 2019, în turul I

Doar 12 zile ne mai despart de momentul în care românii își vor vota candidatul preferat pentru funcția de președinte al țării, în cel mai așteptat și tensionat scrutin din ultimii 35 de ani. Şi asta după ce românii au votat ca George Simion şi Nicuşor Dan să ajungă în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. 

România, situaţie fără precedent

România se află într-o situație fără precedent după rezultatele votului de duminică şi este condusă de interimari. Președintele interimar al PNL a fost numit premier interimar de președintele interimar al României, după ce Coaliţia de Guvernare s-a destrămat iar premierul Marcel Ciolacu şi-a dat demisia. 

Totul se datorează alegerilor de duminică, atunci când George Simion a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din 4 mai, după ce a fost votat de 3.862.761 dintre români, în timp ce Nicuşor Dan a convins 1.979.767 dintre alegători să îl voteze. 

Peste 9 milioane de români au votat

Aproape 19 milioane de români cu drept de vot au fost aşteptaţi la urne în primul de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Din cei 19 milioane, doar 9 milioane s-au prezentat la vot pe 4 mai. Prezența la vot a fost de 53,21%. În diaspora, au votat peste 973.000 de români. Iată care a fost situaţia în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009. 

Care a fost prezenţa la alegerile prezidenţiale din 2019, turul I

Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, pe 10 și 24 noiembrie 2019. 27 de persoane și-au anunțat intenția de a candida la alegerile din 2019. Dintre acestea, 17 și-au depus dosarul la Biroul Electoral Central, fiind admise în final 14 candidaturi, un număr similar cu cel de la scrutinul precedent. Eligibil pentru un al doilea mandat, președintele în funcție, Klaus Iohannis, a ieșit pe primul loc în primul tur, înaintea fostului premier PSD Viorica Dăncilă.

Scrutinul, marcat printr-o prezență relativ scăzută în țară, mai scăzută semnificativ comparativ cu la alegerile prezidențiale precedente din 2014, s-a desfășurat la mai puțin de o săptămână după înlocuirea Vioricăi Dăncilă cu Ludovic Orban pentru postul de premier.

Pe 23 iulie, Viorica Dăncilă a fost votată în Biroul Permanent Național pentru a fi candidat la Președinție. Candidatura acesteia a fost oficializată în cadrul Congresului din 24 august. UNPR și  PNȚCD au decis să susțină, de asemenea, candidatul PSD.

Pe 11 martie 2018, Consiliul Național al PNL a validat susținerea candidaturii lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte. Anunțul oficial al candidaturii a venit pe 23 iunie 2018. În septembrie 2019, Consiliul Director al Forumului Democrat al Germanilor din România a decis, de asemenea, să susțină candidatura lui Iohannis. Acesta a condus FDGR în perioada 2002–2013.

Pe 21 iulie, USR+PLUS a stabilit ca Dan Barna să fie candidatul alianței la prezidențiale, iar pentru funcția de premier l-a validat pe Dacian Cioloș.

Pe 26 august, Călin Popescu-Tăriceanu a anunțat că se retrage din cursa prezidențială și că partidul pe care îl conduce va susține candidatura independentă a lui Mircea Diaconu. De asemenea, ALDE a votat crearea unei alianțe electorale cu PRO România, partid care și-a anunțat la rândul său susținerea pentru Diaconu. De altfel, Diaconu a confirmat într-un interviu pentru RFI că a fost chemat la discuții cu ALDE și PRO România în vederea susținerii candidaturii sale. Protocolul de colaborare a fost înregistrat, pe 1 septembrie, la BEC de către co-președinții alianței, Sorin Cîmpeanu (PRO România) și Norica Nicolai (ALDE). Alianța a fost primită cu critici din partea unor lideri ai ALDE. Aceștia s-au declarat nemulțumiți de decizia lui Tăriceanu de a renunța la candidatură și au susținut că nu se vor implica în campania lui Mircea Diaconu.

În ceea ce priveşte PRO România, în contextul în care Mihai Tudose și Daniel Constantin au cerut vehement ca partidul să nu se alieze cu Tăriceanu, întrucât ar avea de pierdut electoral, Ponta a renunțat să mai susțină candidatura acestuia.[72] După ședința Delegației Naționale a PRO România din 26 august, Victor Ponta a declarat că formațiunea îl va susține pe independentul Mircea Diaconu, care și-a anunțat intenția de a candida cu o zi înainte.

În ceea ce priveşte Partidul Mişcarea Populară, după ce președintele de onoare al PMP, Traian Băsescu, și-a anunțat public susținerea pentru Theodor Paleologu, pe 25 august 2019, conducerea PMP a adoptat prin vot propunerea acestuia ca Paleologu să fie candidatul partidului la alegerile prezidențiale. Cu o zi înainte, Mihail Neamțu s-a retras din cursa internă în favoarea lui Paleologu. De altfel, în sondajele interne, Theodor Paleologu era favorit pentru a candida la alegerile din noiembrie.

Pe 22 februarie 2019, președintele UDMR, Hunor Kelemen, a anunțat că formațiunea sa va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale. Pe 30 august, CRU l-a desemnat pe Hunor Kelemen candidat al UDMR la alegerile prezidențiale.

Depunerea candidaturilor 

Până în septembrie 2019, 27 de persoane și-au anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale. Întrucât candidatura este condiționată de depunerea la BEC a 200.000 de semnături, o mare parte dintre acestea au abandonat. Dintre candidaturile depuse, BEC le-a invalidat pe cea a lui Miron Cozma, a Mariei Minea, a lui Bobby Păunescu, a lui Nicolae Epurescu, a lui Radu Moraru, a lui Marin Duță și a lui Bogdan Zamfir. BEC a respins inițial și candidatura omului de afaceri Viorel Cataramă. Curtea Constituțională a întors decizia BEC și a validat candidatura acestuia, motivând că BEC nu are competența să stabilească dacă o semnătură este falsă sau adevărată.

CCR a admis, de asemenea, contestațiile împotriva neînregistrării candidaturilor lui Radu Moraru, Bogdan Zamfir și Marin Duță. Pe 24 septembrie, BEC a depus o plângere penală la Parchetul General împotriva candidaților Viorel Cataramă, Miron Cozma, Maria Minea, Cătălin Ivan, Sebastian Popescu, Alexandru Cumpănașu, Ninel Peia și Bobby Păunescu, precizând că „un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidentă”.

Al doilea tur a fost câștigat de Iohannis, cu puțin peste 200.000 de voturi mai multe decât în 2014. Acesta a obținut 66% din sufragii, în timp ce candidatul PSD a obținut 34%, cel mai slab scor înregistrat vreodată în istoria acestui partid la alegerile prezidențiale.

Prezenţa la vot 

Potrivit Autorității Electorale Permanente, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este 18.217.156, iar numărul total al românilor cu domiciliul în străinătate, care figurează cu drept de vot la scrutinul din 10 noiembrie, este 715.752.

În primul tur, prezența la vot la nivel național a fost de 47,66%, cu 4,65% mai scăzută față de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014, când a fost de 52,31%, și cu 1,28% mai scăzută față de alegerile europarlamentare din mai, când a fost de 48,94%. A fost cea mai scăzută prezență de la introducerea alegerilor prezidențiale în 1990. Cei mai mulți votanți s-au înregistrat în mediul urban – 5.057.364, în timp ce în mediul rural au votat 3.626.324 de alegători.

Județele în care s-a votat cel mai mult au fost Ilfov (63,13%), Cluj (59,2%) și Sibiu (53,76%). Cea mai mică prezență a fost în județele Vaslui (35,47%), Covasna (37,02%) și Satu Mare (37,68%). În ceea ce privește votul în străinătate, dimpotrivă, s-a înregistrat cea mai mare prezență din istorie. În cele 838 de secții de vot deschise în străinătate, au votat un număr de 650.159 de alegători, la care s-au adăugat 25.189 de alegători prin corespondență. Cea mai mare prezență la vot în diaspora s-a înregistrat în Italia (aproape 130.000 de alegători) și Marea Britanie (peste 119.000). Prezență ridicată s-a înregistrat și în Spania și Germania.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰